Ieri s-au împlinit 10 ani de când m-am mutat la căsuța mea. Mi-am cumpărat soba, mi-am adunat hainele și cărțile… și… asta a fost. Nu aveam încă aragaz, nici mașină de spălat, nici mașină, nici frigider. Dar, ca de obicei în vremea asta, e peste tot frigider. Mai puțin lângă sobă.
Dar aveam un covor și un raft nou pentru cărți. Primul. Și o bicicletă. Și chitara!
După 10 ani, încă mă hotărăsc ce perdele vreau la geamul camerei în care lucrez. Da, am lucrat de-acasă în tot timpul ăsta. Și nu, nu-mi place geamul fără perdea… Dar e complicat. Că trebuie măsurat. Asta am făcut-o de vreo 2 ori… am uitat unde am pus hârtia. În fine… tot așa… Cred că e o parte din mine care s-a obișnuit cu momentul în care apare veverița la geamul meu ca și cum ar vrea în casă… și atunci îmi place să o văd cât mai bine.
Și mai era nucul ăla din grădina vecinului… cel mai frumos nuc din sat. Puneam obiectivul mare și îi făceam poze în mai multe anotimpuri, până când n-a mai fost. Acum pot pune perdele…
Azi 100.
100 de zile de când mănânc 2 mese pe zi fără excepții. A devenit normal, era să și uit numătoarea zilelor. Dar am jurnal. Și când ai jurnal nu uiți.
Ieri am deschis pușculița, aia improvizată dintr-o cutie de carton. Și am găsit vreo 95 de lei. Așa că am decis să-mi fac cadou o pușculiță adevărată.
În pușculița adevărată voi aduna bani de perdele.
În următorii 10 ani. Haha.
Poate mai repede… că acum nu mai am loc pentru cărți. Am 1200, cred. Nu mai știu, le-am pierdut socoteala. Îmi pierd răbdarea ștergându-le praful și așteptând ziua când să le răsfoiesc. Sigur o să vând o parte într-o zi. O să fie ciudat, că pe toate îmi scriu numele, mă semnez… și cele mai multe au un număr din biblioteca mea. Ar fi ca un puzzle care se demontează și se-mprăștie peste tot…
Dar alte cărți le-ar lua locul curând, și tot fără perdele aș sta. Sau nu știu…
Acum că am jurnal, pot să fac planuri adevărate, notate, recitite. Nu funcționează, dar măcar nu le uit. Când ai jurnal nu uiți.

UPDATE: Cu toate că am jurnal și le țin lângă mine – am uitat de ele – cea mai importantă realizare în 10 ani. AM DOUĂ PENARE COLORAAATEEE. :))
