Dacă ai făcut o descoperire și vrei să afle cât mai mulți despre ea: o metodă tradițională e să tipărești informația și să o împarți gratuit într-un centru aglomerat. În scurt timp mulți oameni vor afla. Iar în lumea digitală, există un echivalent. Să publici acel conținut pe site-ul tău și să-l recomanzi în prima…
Tag: jurnal
Un lux pe care nu oricine și-l permite.
Mă uit la știri, în multe părți ale lumii sunt tensiuni. Să stai în satul meu liniștit, e deci un lux pe care nu oricine și-l permite.
Vorbind în limba Cerului
„Și a fost deschisă o altă carte”… (Apocalipsa 20:12) În Cer sunt cărți. Oh, sunt în Cer cărți? zic unii… ca și cum acesta ar fi un semn de rămânere în urmă, pe când noi – pământenii – suntem avansați. Foarte avansați! Așa scrie, că sunt cărți în Ceruri. Că în ele unele se scriu,…
Ne-am civilizat
A trecut mașina care adună gunoiul pe la mine prin sat. Azi adună plastic. Mi-a luat sacii, mi-a lăsat în loc saci goi. Și ne purtăm ca și cum ar fi fost așa dintotdeauna. Nu. N-a fost așa demult. Când eram mic, plasticele se ardeau sau le aruncau oamenii pe albia râului sau aiurea sub…
Un vis urât
Știți bine că nu-mi plac câinii și că am o lungă listă cu fapte ale lor. Din toată Biblia, aș putea zice că făgăduința mea preferată e că pe Noul Pământ câinii nu vor fi (conform cu Apocalipsa 22:15). Deși mulți vor să-mi strice această credință, eu încă sper… Dar chiar și așa (acum vă…
Dau share pentru mama
De 2 luni de zile nu mai pot intra pe Instagram fără să văd cum dă lumea share pentru mama. E ceva maraton – alerg pentru mama – sau ce, iar ca efect secundar (aș zice principal! – că n-o să alerge nimeni cât s-a tot sharuit) se umple lumea de povești. Maratonul poveștilor pe…
Un proiect eșuat
Când la programul din săptămâna de rugăciune pentru tineri nu vine niciunul dintre tineri e cam așa… E ca o nuntă fără mire și mireasă. Ca un stadion fără spectatori. Ca un telefon fără baterie. Ca un foc fără căldură. Ca o mașină fără roți. Ca o carte fără pagini. Ca o bibliotecă fără cărți….
Ca găinile
Au râs ai mei când le-am spus (după ce luaseră în mașină niște femei foarte nevorbite), că unele femei au „o textură acustică similară cu găinile care cotcodăcesc necontrolat”. Mi-am amintit de asta acum, când playlistul a ajuns la “Brian Eno – Textures – 11. Black Planet (muted)” – o piesă în care intenționat domnește…
Încep românii să iasă în stradă.
E bine. Până la vară progresăm. Poate vom merge chiar și la munte.
Githa
E noul meu nume de cod. :)) L-am găsit într-un email care mi se adresa. E un fel de Ghita-Gita care lucrează pe GitHub.