Timp = viață. Dacă ești în viață, ai timp. Dacă ești mort… nu mai ai. Dacă citești aici, ești viu. Deci ai timp.
Cu toate astea mereu auzim și zicem: Nu am timp.
Creștinul are timp. Pentru că are viață. Și viața pe care o are este veșnică. Viață veșnică înseamnă timp veșnic. Cum să zici că nu ai ceva ce ai în mod infinit?!
„Îti merge numele că trăiești, dar ești mort.” (Apocalipsa 3:1) Despre cine vorbește aici dacă nu despre omul care se numește creștin dar nu e? E creștin, dar nu are timp. Adică e viu, dar e mort. Îți merge numele că trăiești, dar ești mort. E viu, dar e în goană după vânt.
Dacă n-ai timp, pentru că fugi după cele lumești, e vremea să constați că ești mort. Și cu certificatul acesta de deces să mergi la Cel ce are Viață. „Eu sunt Învierea și Viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.” (Ioan 11:25)
„Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.
Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi.
Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).
El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus, ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.
Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:1-10)
După mersul lumii acesteia nimeni nu mai are timp, îți merge numele că trăiești dar ești mort. În El, însă, primim viață. Și dacă avem viață, avem viața Sa. Deci avem timp. Din belșug.
Când nu ai timp, e semn că trebuie să te întorci dintre cei morți. Să te întorci la El. Căci unde este Dumnezeu, este veșnicie.